Sunt 2 tipuri de racire al procesorului: pe baza de aer si pe baza de lichid. In acest articol vom vorbi despre racirea pe baza de aer a procesorului.

Din ce este format coolerul pentru procesor?

Coolerul pentru procesor este format de obicei, dintr-un heatsink si unul sau mai multe ventilatoare.

⇒ Vezi coolere pentru procesor recomandate.

Heatsink este un dispozitiv termic format din metal termoconductor ( cupru sau aluminiu) cu rolul de a absoarbe si a dispersa caldura. Il gasim pe procesor, placa video, placa de baza, in sursa. Caldura este absorbita din procesor prin niste conducte de caldura (heatpipes) si trimisa catre un bloc format din fasii subtiri de aluminiu sau cupru. De obicei, acestea sunt echipate cu un ventilator care are rolul de a mentine heat sink-ul si procesorul intr-o temperatura optima. Aceste coolere care vin echipate cu heat sink+ventilator au racire activa, iar cele fara ventilator au racire pasiva. Performantele acestui dispozitiv de racire sunt influentate de temperatura ambientala, fluxul de aer din carcasa, pasta termica aplicata corect pe procesor.

Coolersul stock vs cooler aftermarket

Majoritatea procesoarele vin cu un cooler stock. De am avea nevoie sa-l inlocuim cu un cooler aftermarket mai puternic?

Pai depinde ce faci cu pc-ul tau. Pentru un pc office nu e nevoie de cooler aftermarket. Coolerul stock is face treaba. Procesoarele din ziua de azi sunt destul de destepte sa incetineasca viteza de procesare sau sa se opreasca cu totul daca temperatura devine prea mare. O temperatura mare influenteaza performatele si durata de viata a procesorului.

Daca insa foloseti caculatorul pentru jocuri sau rulezi programe care “streseaza” procesorul iar acesta iese din temperatura optima, atunci este indicat un cooler mai puternic. Daca te gandesti la overcloking(daca iti permite procesorul si placa de baza), atunci un cooler puternic este un “must have”.

Avantajele coolerului aftermarket sunt:o temperatura mai mica a procesorului, zgomotul redus produs de ventilator, posibilitatea overcloking(putere mai mare de procesare decat cea stock).

Daca nu faci overckloking iar temperatura procesorului cand e la 100% nu depaseste recomandarile producatorului, nu ai nevoie de cooler mai puternic. Daca insa procesorul tau suporta overckoking, cel mai bine e sa cumperi un cooler mai puternic pentru a te putea bucura de adevarata putere a procesorului tau.

Trebuie insa luata in calcul si temperatura ambientala precum si o ventilatie buna a carcasei. Unele procesoare cu posibilitatea de overcloking nici nu vin cu cooler stock asa ca nu aveti de ales in aceasta situatie. Nu va zgarciti, alegeti un cooler de cel putin 150 lei, aveti grija sa se potriveasca cu socket-ul procesorului si sa incapa in carcasa. Nu uitati sa aplicati pasta termoconductoare pe procesor intainte si sa dezlipiti stickerul de pe cpu cooler sa il instalati, in cazul in care acesta nu vine deja cu pasta preaplicata.

De luat in calcul: Temperatura ambientala standard  afecteaza temperatura calculatorului. Temperetura acestiua nu poate fie mai mica sau egala cu temperatura ambientala. Temperatura procesorului se schimba in functie de procentul la care este folosit. Temperaturile de pana la 80 de grade la procesor sunt sigure, peste 80 de grade Celsius sunt considerate mari. Poti incerca temperatura procesorului in conditii de procesare maxima cu programele Prime 95 sau Small FFT. Senzorii de temperatura ale procesorului sunt, in general, mai precise la temperaturi inalte.

Toate procesoarele AMD Ryzen suporta overklocking si doar cele cu terminatia K de la Intel.